Caci, la urma urmei, ce este omul in natura? Nimic in comparatie cu infinitul, tot in comparatie cu neantul, un lucru de mijoc intre nimic si tot. El este infinit de indepartat de ambele extreme; iar fiinta lui nu sta mai aproape de nimicnicia din care este scoasa decat de infinitul in care-i inghitita? (…) Ce himera mai este si acest om? Ce noutate, ce monstru, ce haos, ce ingramadire de contradictii?! Judecator al tuturor lucrurilor, imbecil vierme de pamant; depozitar al adevarului; ingramadire de incertitudine si de eroare; marire si lepadatura a universului. Daca se lauda eu il cobor; de se coboara, il laud si-l contrazic mereu pana ce reuseste sa inteleaga ca este un monstru de neinteles. (…) Pot concepe un om fara maini si fara picioare; l-as concepe si fara cap, daca experienta nu m-ar invata ca omul gandeste cu capul. Deci gandirea este aceea care defineste omul. Nimeni nu-l poate concepe fara ea. (…) Omul este asa de mare, incat maretia lui reiese si din aceea ca el se stie nenorocit. Un copac nu se stie nenorocit. Este adevarat ca, sa te vezi nenorocit inseamna sa fii cu adevarat; dar inseamna si ca esti mare daca stii ca esti nenorocit. Astfel, toate nenorocirile omului dovedesc maretia sa. Sunt niste nenorociri de mare senior, de rege deposedat. (…) Omul nu este decat o trestie, cea mai slaba din natura; dar este o trestie cugetatoare. Nu trebuie ca intregul univers sa se inarmeze spre a-l strivi. Un abur, o picatura de apa e destul ca sa-l ucida. Insa in cazul in care universul l-ar strivi, omul ar fi inca mai
nobil decat ceea ce-l ucide; pentru ca el stie ca moare; iar avantajul pe care il are universul asupra lui, acest univers nu-l cunoaste. Astfel toata maretia noastra sta in cugetare. De aici trebuie sa purcedem, nu de la spatiu si de la durata. Sa ne silim a cugeta frumos! Iata ideea noastra. (…)
(Blaise Pascal, Cugetari)
nobil decat ceea ce-l ucide; pentru ca el stie ca moare; iar avantajul pe care il are universul asupra lui, acest univers nu-l cunoaste. Astfel toata maretia noastra sta in cugetare. De aici trebuie sa purcedem, nu de la spatiu si de la durata. Sa ne silim a cugeta frumos! Iata ideea noastra. (…)
(Blaise Pascal, Cugetari)
Omul - fiinta ce merge in doua picioare si pretinde ca are discernamant. Dar ce taine ascunde aceasta fiinta cugetatoare nici chiar el insusi nu poate sti.
RăspundețiȘtergereDesi este oarecum constient de puterea sa, omul nu stie cum sa o foloseasca De cele mai multe ori o foloseste impotriva sa doar pentru a vedea pana unde poate ajunge. Cunoscandu-si puterea pe zi ce trece mai bine, el a ajuns Creator, a ajuns sa ia viata la fel de usor precum o da.
A dobnadit atat de multa incredere in fortele proprii incat nu ii mai este frica de aproape nimic; si spun aproape deoarece puterea sa are o limita. Aceea este Moartea, cosmarul cel mai mare al omului.
Omul este prea slab pentru a accepta o provocarea atat de mare precum abandonul in Nimic. Prefera sa traiasca in dureri si iubiri trecute deca sa primeasca in locul lor acel Absolut pe care niciunul dintre noi nu il merita, dar pe care macar o data in viata ar vrea sa il incerce.
Fiinta umana este prea slaba , prea indoielnica pentru a putea realiza ce mare favoare si-ar face lui insusi daca ar renunta la el atunci cand vede ca viata nu mai are nimic sa-i ofere, atanci cand vede ca este prea slab pentru a mai incerca sa se ridice din mlastina in care se scufnda incet, incet...
Faptul ca omul este constient ca viata sa are un sfarsit , il face superior in fata celorlalte fiinte.
Speriat de gandul ca se va pierde in Nimic, omul incearca sa evolueze cat mai mult, sa isi depaseasca aceasta conditie de biet muritor. El tinde catre mai mult, are aspiratii si dorinte (uneori nerealizabile) si astfel se tareste prin viata. In schimb, o planta sau un caine nu au ratiune, ele nu sunt constiente de viata lor efemera, ele nu pot evoua pentru ca nu stiu ca viata lor se va sfarsi.
ce logic esti profule :))
RăspundețiȘtergerecine ma poate ajuta si pe mine cu exemple concrete la teoriile filosofice privind natura umana?e urgent!!!multumesc anticipat
RăspundețiȘtergerece mai faceti, profu'? aproape ca mi-e dor de liceu si de discutiile in contradictoriu de la orele d-voastra.. vad ca mi-ati postat pana la urma divagatiile ;))
RăspundețiȘtergere