Treceți la conținutul principal

Lucian Blaga - Semnificatia Metafizica a Culturii

A exista ca om inseamna din capul locului a gasi o distanta fata de imediat, prin situarea in mister. Imediatul nu exista pentru om decat spre a fi depasit. (...) Dar situarea in mister, prin care se declara incendiul uman in lume, cere o completare; situatiei ii corespunde un destin inzestrat cu un permanent apetit: nevoia de a incerca revelarea misterului. Prin incercarile sale revelatorii, omul devine insa creator, si anume creator de cultura in genere. Facem o deductie a conditiilor culturii, adancind insesi dimensiunile existentiale ale omului. Cultura, in aceasta perspectiva, nu este un lux, pe care si-l permite omul ca podoaba, care poate sa fie sau nu; cultura rezulta ca o emisiune complementara din specificitatea existentei umane ca atare, care este existenta in mister si pentru revelare. (...) Cultura tine deci mai strans de definitia omului, decat conformatia sa fizica sau cel putin tot asa de strans. (...) Cultura n-o privim aici neaparat in inteles umanist, ca mijloc de atenuare a animalitatii, sau ca reactiune impotriva animalitatii ca atare. (...) Ea e implinirea omului. (...)
Fara o schimbare a modului, planului, orizontului existential, cutura nu s-ar fi ivit niciodata, oricat geniu ar fi tresarit sub teasta umana. In fundamentarea culturii nu se poate evita acest motiv ontologic, de destelenire initiala a campului existential. Existenta in mister si pentru revelare se gaseste, ca miez implicat, in orice creatiune de cultura, cum faimosul cogito mocneste in orice judecata a cunoasterii umane. (...) 'Omul' a fost produs printr-o mutatiune biologica numai cat priveste conformatia sa de specie vitala; cat priveste modul sau de a exista (in orizontul misterului si pentru revelare), omul s-a declarat, datorita unei mutatiuni ontologice, singular in Univers. (...) Omul tinde sa-si reveleze siesi misterul. Lucru posibil pe doua cai: prin acte de cunoastere sau prin acte plasmuitoare. Revelarea prin plasmuiri duce in genere la creatie de cultura. Repetam, cultura e trupul si expresia unui anume mod de existenta a omului. Pentru a fi creator de cultura, omul nu trebuie sa fie decat om, adica o fiinta care trage consecintele existentei sale specifice.
(Lucian Blaga, Geneza Metaforei si Sensul Culturii)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

John Stuart Mill - Libertatea si Limitarea Autoritatii

Care sunt deci limitele legitime ale suveranitatii individului asupra lui insusi? Unde incepe autoritatea societatii? Cat anume din viata omului trebuie lasat in seama individualitatii si cat in seama societatii? Atat individualitatea, cat si societatea vor primi partea potrivita, cu conditia ca fiecare sa se rezume la ceea ce o priveste mai mult pe ea. Individualitatii trebuie sa-i apartina acea parte din viata care intereseaza in principal individul; societatii partea care intereseaza in principal societatea. (...) De indata ce o parte din conduita cuiva prejudiciaza interesele altora, societatea are autoritatea de a se pronunta (...) in chestiunile care-l privesc pe individul insusi, spontaneitatea sa individuala este indreptatita sa se manifeste liber. (...) Orice erori ar putea comite el, ignorand sfaturile si avertismentele primite, ele nu pot cantari nici pe departe cat raul de a se permite altora sa-l constranga sa faca ceea ce socotesc ei ca este bine pentru el. (...) Cata vre...

Jean-Jacques Rousseau - Libertatea si Autoritatea Legii

Cand fiecare face ce-i place, se face adesea ceea ce nu place altora. Aceasta nu inseamna libertate. Libertatea inseamna mai putin a face ce vrem, cat a nu fi supusi altuia; ea inseamna, totodata, a nu supune vointa altuia vointei noastre. Nici un om care este stapan nu poate fi liber. (...) Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor; nici chiar in starea de natura omul nu este liber decat datorita legii naturale, care porunceste tuturor. Un popor liber se supune, dar nu ca o sluga; el are conducatori, nu stapani. El se supune legilor, dar nu se supune decat lor. Tocmai datorita legilor el nu se supune decat lor. Toare ingradirile ce se impun puterii magistratilor de catre republici nu urmaresc decat sa-i impiedice de a se atinge de incinta sfanta a legilor, caci ei sunt slujitorii, nu stapanii legilor si trebuie sa le pazeasca, nu sa le incalce. Un popor este liber, orice forma ar avea guvernamantul sau, atunci cand in cel care il guverneaza nu v...

Aristotel - Omul este fiinta sociala

Din toate acestea se vede ca statul este o institutie naturala si ca omul este din natura o fiinta sociala, pe cand antisocialul din natura, nu din imprejurari ocazionale, este ori supraom ori fiara. (...) Totodata este clar de ce omul este o fiinta mai sociala decat orice albina si orice fiinta gregara; caci natura nu creeaza nimic fara scop. Insa grai are numai omul dintre toate vietatile. Vocea (nearticulata) este doar semnul placerii si al durerii si exista si la celelalte vietati, caci natura lor se ridica numai pana acolo, sa aiba simtirea placerii si durerii si sa o comunice unele altora, pe cand limba serveste a exprima ce este folositor si ce este vatamator, precum si ce este drept si nedrept. Si aceasta insusire este caracteristica omului, spre deosebire de toate vietatile, asa ca singur el are simtirea binelui si raului, a dreptului si nedreptului si a tuturor celorlalte stari morale. Comunitatea unor asemenea fiinte cu asemenea insusiri creeaza familia si stat...