Exista morale de stapani si morale de sclavi. (...) In primul caz, in care stapanitorii sunt cei care determina notiunea 'binelui', starile sufletesti elevate si trufase sunt resimtite ca distinctive, ele determinand ierarhia. (...) Sa remarcam pe data ca in cazul acestei prime varietati de morala antagonismul 'bun' si 'stricat' echivaleaza cu 'nobil' si 'detestabil'; antagonismul 'bun' si 'rau' are o alta origine. (...) E evident ca pretutindeni calificativele morale au fost aplicate mai intai oamenilor si doar mai tarziu, prin extindere, asupra actiunilor. (...)
Aristocratul simte ca el este cel care determina valorile, ca pentru aceasta nu are nevoie sa obtina incuviintarea cuiva, apreciind ca 'ceea ce imi dauneaza mie este daunator in sine' , el fiind acela care confera cel dintai prestigiu lucrurilor, care creeaza valori (...) o astfel de morala consta in glorificarea sinelui. (...) Aristocratul respecta in propria-i fiinta pe omul puternic, stapan asupra lui insusi, pe cel care se pricepe sa vorbeasca si sa taca, pe cel care uzeaza bucuros de severitate fata de sine insusi (...) fata de fiintele de rang inferior si fata de straini, cei puternici pot actiona dupa cum cred de cuviinta sau ' dupa voia inimii', in orice caz 'dincolo de bine si de rau' - iata un domeniu in care se poate manifesta compatimirea si alte sentimente asemanatoare. (...)
Cu totul altfel stau lucrurile in cazul celui de-al doilea tip de morala, morala sclavilor. Sa presupunem ca asupritii, oprimatii, suferinzii, robii, si chiar cei nedecisi si istoviti de ei insisi se indeletnicesc cu morala: care va fi oare numitorul comun al evalularilor lor morale? (...) Sclavul priveste cu invidie virtutile celor puternici: el este sceptic si suspicios, posedand chiar un rafinament a banuielii fata de tot acel 'bun' pretuit de cei puternici. (...) Dimpotriva, calitatile menite sa usureze existenta suferinzilor sunt evidentiate si scaldate in lumina: sclavul pretuieste compatimirea, mana serviabila si saritoare, inima calda, rabdarea, harnicia, modestia, amabilitatea -, caci acestea sunt calitatile cele mai utile, aproape singurele mijloace de a indura povara existentei. Morala sclavilor este esentialmente o morala a utilitatii. Acesta-i locul de obarsie al vestitului antagonism dintre 'bun' si 'rau'
(Friedrich Nietzsche - Dincolo de Bine si de Rau)
Aristocratul simte ca el este cel care determina valorile, ca pentru aceasta nu are nevoie sa obtina incuviintarea cuiva, apreciind ca 'ceea ce imi dauneaza mie este daunator in sine' , el fiind acela care confera cel dintai prestigiu lucrurilor, care creeaza valori (...) o astfel de morala consta in glorificarea sinelui. (...) Aristocratul respecta in propria-i fiinta pe omul puternic, stapan asupra lui insusi, pe cel care se pricepe sa vorbeasca si sa taca, pe cel care uzeaza bucuros de severitate fata de sine insusi (...) fata de fiintele de rang inferior si fata de straini, cei puternici pot actiona dupa cum cred de cuviinta sau ' dupa voia inimii', in orice caz 'dincolo de bine si de rau' - iata un domeniu in care se poate manifesta compatimirea si alte sentimente asemanatoare. (...)
Cu totul altfel stau lucrurile in cazul celui de-al doilea tip de morala, morala sclavilor. Sa presupunem ca asupritii, oprimatii, suferinzii, robii, si chiar cei nedecisi si istoviti de ei insisi se indeletnicesc cu morala: care va fi oare numitorul comun al evalularilor lor morale? (...) Sclavul priveste cu invidie virtutile celor puternici: el este sceptic si suspicios, posedand chiar un rafinament a banuielii fata de tot acel 'bun' pretuit de cei puternici. (...) Dimpotriva, calitatile menite sa usureze existenta suferinzilor sunt evidentiate si scaldate in lumina: sclavul pretuieste compatimirea, mana serviabila si saritoare, inima calda, rabdarea, harnicia, modestia, amabilitatea -, caci acestea sunt calitatile cele mai utile, aproape singurele mijloace de a indura povara existentei. Morala sclavilor este esentialmente o morala a utilitatii. Acesta-i locul de obarsie al vestitului antagonism dintre 'bun' si 'rau'
(Friedrich Nietzsche - Dincolo de Bine si de Rau)
ghjgkhkjhj
RăspundețiȘtergere