Aseară am ieşit un pic să fac câţiva paşi pe jos ca să se aşeze mai bine mâncarea din stomac. Am mers mai întâi cu nepotul în parc unde am stat pe o bancă şi am citit, în timp ce nepotul se juca. Apoi am luat-o agale până la fântâna din centrul oraşului (Slobozia) şi când m-am întors m-am oprit la o terasă cu bere. Mi-a venit ideea după ce mă întâlnisem cu un amic pe care îl cunosc de acolo. Când am ajuns m-am întâlnit cu alţi amici cu care am dat mâna dar nu m-am aşezat la masa lor pentru că nu mă invitaseră. Probabil nu au considerat necesar pentru că de obicei mă aşez fără să cer voie la masa lor. Nu mai fusesem demult acolo şi mă simţeam oarecum străin. M-am aşezat la o masă alăturată unde stătea şi chelneriţa. O fată destul de drăguţă dar care nu prea m-a băgat în seamă. Am dat mai multe telefoane ca să par preocupat pentru că eram singur la masă, chelneriţa plecase să aducă nişte comenzi şi continua să-şi facă de lucru. Am vorbit şi cu amicul D. care mi-a spus că vine şi el împreună cu alţi doi amici. Am mai aşteptat vreo 15 minute şi au apărut şi ei. A fost nasol între timp pentru că nu aveam ce face. Nu puteam nici să citesc pentru că era prea întuneric iar cu telefonul pe care îl folosesc acum nu pot să fac mai nimic. Am încercat să joc un joc dar nu aveam decât unul şi nici nu ştiam cum se joacă. Telefonul meu performant cu touchscreen de 5 inch mi s-a stricat şi îmi trebuie 100 de dolari să-mi cumpăr alt LCD. În cele din urmă au apărut şi băieţii şi ne-am apucat de bere. Ne-am servit cu Beck's. Am rememorat experienţele din anii studeníei ca de fiecare dată şi preponderent experienţele legate de unul dintre cei de la masă - amicul D. Am luat trei rânduri de beri după care ne-am hotărât că trebuie să plecăm . La final, din greşeală, am luat telefonul amicului D. de pe masă crezănd că este al meu. La despărţire m-am trezit că am două telefoane în buzunar şi a trebuie să alerg după amicul D. să-i restitui telefonul.
The education in my country is still communist. The teachers are still a kind of dictators, because the process of education is not student centered. The students are still kept in classrooms like cattle. They don't move to another classroom between lessons. Sometimes they don't even open the windows of the classroom, and the air becomes unbearable. As a teacher, I've been through rough experiences in a high school in Urziceni where there are mostly rich students. They make the classroom their own space and rules. As a new teacher you have to adapt to their own environment and make nice to them, so you get accepted. Most teachers use as a discipline weapon the subject assessment mark. In Romania teachers can assess orally anytime a student, so if you think a student does is not behaving or is being disrespectful, you can 'listen' to them on the spot and give a low mark. Most teachers make sure that that specific student does not know how to answer the question. This...
Comentarii
Trimiteți un comentariu