Treceți la conținutul principal

Platon - Alteritatea este ceva diferit

Acum insa este vadit ca, orice ar fi alteritatea, ii revine in chip necesar sa fie insasi fata de ceva diferit. (…) Caci fiecare este alta decat celelalte, nu prin natura ei ci prin participarea la ideea de alteritate. (…) In chip necesar deci, nefiinta revine miscarii, ca si tuturor genurilor. Caci, potrivit tuturor, natura alteritatii, facand pe fiecare altul decat fiinta lucrurilor, aduce nefiinta. Si, intr-adevar, pe toate, potrivit cu cele spuse, le vom putea numi pe drept ca nefiind, dar deopotriva, devreme ce participa la fiinta lucrurilor, ca fiind si ca realitati. (…) Ori de cate ori vorbim despre ceea ce nu este, pare-se nu rostim ceva contrar fiintei lucrurilor, ci doar diferit de ea. (…) Asadar, nu vom fi de acord sa spunem ca negatia inseamna contrariul, ci doar ca ‘ne’ ori ‘nu’ indica un lucru din cele diferite, cand sunt puse inaintea numelor respective. Caci dovedind cum ca exista o anumita natura a alteritatii si ca ea este distribuita asupra tuturor realitatilor unele fata de altele ,am cutezat sa spunem, cu privire la partea opusa fata de fiecare lucru existent, cum ca ea, ca atare, este cu adevarat ceea ce nu este.

(Platon, Sofistul)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

John Stuart Mill - Libertatea si Limitarea Autoritatii

Care sunt deci limitele legitime ale suveranitatii individului asupra lui insusi? Unde incepe autoritatea societatii? Cat anume din viata omului trebuie lasat in seama individualitatii si cat in seama societatii? Atat individualitatea, cat si societatea vor primi partea potrivita, cu conditia ca fiecare sa se rezume la ceea ce o priveste mai mult pe ea. Individualitatii trebuie sa-i apartina acea parte din viata care intereseaza in principal individul; societatii partea care intereseaza in principal societatea. (...) De indata ce o parte din conduita cuiva prejudiciaza interesele altora, societatea are autoritatea de a se pronunta (...) in chestiunile care-l privesc pe individul insusi, spontaneitatea sa individuala este indreptatita sa se manifeste liber. (...) Orice erori ar putea comite el, ignorand sfaturile si avertismentele primite, ele nu pot cantari nici pe departe cat raul de a se permite altora sa-l constranga sa faca ceea ce socotesc ei ca este bine pentru el. (...) Cata vre...

Jean-Jacques Rousseau - Libertatea si Autoritatea Legii

Cand fiecare face ce-i place, se face adesea ceea ce nu place altora. Aceasta nu inseamna libertate. Libertatea inseamna mai putin a face ce vrem, cat a nu fi supusi altuia; ea inseamna, totodata, a nu supune vointa altuia vointei noastre. Nici un om care este stapan nu poate fi liber. (...) Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor; nici chiar in starea de natura omul nu este liber decat datorita legii naturale, care porunceste tuturor. Un popor liber se supune, dar nu ca o sluga; el are conducatori, nu stapani. El se supune legilor, dar nu se supune decat lor. Tocmai datorita legilor el nu se supune decat lor. Toare ingradirile ce se impun puterii magistratilor de catre republici nu urmaresc decat sa-i impiedice de a se atinge de incinta sfanta a legilor, caci ei sunt slujitorii, nu stapanii legilor si trebuie sa le pazeasca, nu sa le incalce. Un popor este liber, orice forma ar avea guvernamantul sau, atunci cand in cel care il guverneaza nu v...

Aristotel - Omul este fiinta sociala

Din toate acestea se vede ca statul este o institutie naturala si ca omul este din natura o fiinta sociala, pe cand antisocialul din natura, nu din imprejurari ocazionale, este ori supraom ori fiara. (...) Totodata este clar de ce omul este o fiinta mai sociala decat orice albina si orice fiinta gregara; caci natura nu creeaza nimic fara scop. Insa grai are numai omul dintre toate vietatile. Vocea (nearticulata) este doar semnul placerii si al durerii si exista si la celelalte vietati, caci natura lor se ridica numai pana acolo, sa aiba simtirea placerii si durerii si sa o comunice unele altora, pe cand limba serveste a exprima ce este folositor si ce este vatamator, precum si ce este drept si nedrept. Si aceasta insusire este caracteristica omului, spre deosebire de toate vietatile, asa ca singur el are simtirea binelui si raului, a dreptului si nedreptului si a tuturor celorlalte stari morale. Comunitatea unor asemenea fiinte cu asemenea insusiri creeaza familia si stat...