Treceți la conținutul principal

Aristotel - Omul este fiinta sociala

Din toate acestea se vede ca statul este o institutie naturala si ca omul este din natura o fiinta sociala, pe cand antisocialul din natura, nu din imprejurari ocazionale, este ori supraom ori fiara. (...) Totodata este clar de ce omul este o fiinta mai sociala decat orice albina si orice fiinta gregara; caci natura nu creeaza nimic fara scop. Insa grai are numai omul dintre toate vietatile. Vocea (nearticulata) este doar semnul placerii si al durerii si exista si la celelalte vietati, caci natura lor se ridica numai pana acolo, sa aiba simtirea placerii si durerii si sa o comunice unele altora, pe cand limba serveste a exprima ce este folositor si ce este vatamator, precum si ce este drept si nedrept. Si aceasta insusire este caracteristica omului, spre deosebire de toate vietatile, asa ca singur el are simtirea binelui si raului, a dreptului si nedreptului si a tuturor celorlalte stari morale. Comunitatea unor asemenea fiinte cu asemenea insusiri creeaza familia si statul. (...) Asadar, este clar ca statul este din natura anterior individului, caci intrucat individul nu-si este suficient, el este fata de stat ca madularele unui corp fata de acesta, iar, pe de alta parte, daca nu poate ori nu are trebuinta sa se intovaraseasca in societate, din cauza suficientei sale, atunci nu este membru al statului, ci este ori fiara, ori zeu.

(Aristotel, Politica)

Etichete:

Comentarii

  1. Anonim14 octombrie 2008 la 14:46

    Am putea spune ca si animalele au o societate....ce-i drept foarte slab dezvoltata in comparatie cu cea a omului...dar totusi se observa o...tenta de evolutie la ele!
    nu putem spune ca suntem cei mai evoluati doar datorita faptului ca noi gandim profund asupra existentei si sensului nostru.....tot ce tine de asta sunt ca niste ipoteze...ca niste concluzii ce par scoase din gura unui om nesigur pe el...

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim21 octombrie 2008 la 19:33

    Consider ca ce a spus colegu' meu e adevarat, insa omul in ziua de azi este fiinta sociala doar cu statutul, deoarece sunt animale mult mai civilizate ca noi, si acest lucru este foarte valabil in romania...cum spune un tip genial..."Traim in romania, si asta ne ocupa tot timpul!"...si oricum am scris "romania" cu "r" pt ca, consider ca nu se merita cu "R" :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim13 ianuarie 2009 la 23:08

    prin natura sa omul este fiinta sociala, fiecare persoana are sociabilitatea in sange, fara societate si posibilitatea de a socializa am devenii animale, ne-am salbaticii.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Jean-Jacques Rousseau - Libertatea si Autoritatea Legii

Cand fiecare face ce-i place, se face adesea ceea ce nu place altora. Aceasta nu inseamna libertate. Libertatea inseamna mai putin a face ce vrem, cat a nu fi supusi altuia; ea inseamna, totodata, a nu supune vointa altuia vointei noastre. Nici un om care este stapan nu poate fi liber. (...) Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor; nici chiar in starea de natura omul nu este liber decat datorita legii naturale, care porunceste tuturor. Un popor liber se supune, dar nu ca o sluga; el are conducatori, nu stapani. El se supune legilor, dar nu se supune decat lor. Tocmai datorita legilor el nu se supune decat lor. Toare ingradirile ce se impun puterii magistratilor de catre republici nu urmaresc decat sa-i impiedice de a se atinge de incinta sfanta a legilor, caci ei sunt slujitorii, nu stapanii legilor si trebuie sa le pazeasca, nu sa le incalce. Un popor este liber, orice forma ar avea guvernamantul sau, atunci cand in cel care il guverneaza nu v...
3 comentarii
Citiți mai multe

John Stuart Mill - Libertatea si Limitarea Autoritatii

Care sunt deci limitele legitime ale suveranitatii individului asupra lui insusi? Unde incepe autoritatea societatii? Cat anume din viata omului trebuie lasat in seama individualitatii si cat in seama societatii? Atat individualitatea, cat si societatea vor primi partea potrivita, cu conditia ca fiecare sa se rezume la ceea ce o priveste mai mult pe ea. Individualitatii trebuie sa-i apartina acea parte din viata care intereseaza in principal individul; societatii partea care intereseaza in principal societatea. (...) De indata ce o parte din conduita cuiva prejudiciaza interesele altora, societatea are autoritatea de a se pronunta (...) in chestiunile care-l privesc pe individul insusi, spontaneitatea sa individuala este indreptatita sa se manifeste liber. (...) Orice erori ar putea comite el, ignorand sfaturile si avertismentele primite, ele nu pot cantari nici pe departe cat raul de a se permite altora sa-l constranga sa faca ceea ce socotesc ei ca este bine pentru el. (...) Cata vre...
3 comentarii
Citiți mai multe

Blaise Pascal - Omul, fiinta contradictorie

Caci, la urma urmei, ce este omul in natura? Nimic in comparatie cu infinitul, tot in comparatie cu neantul, un lucru de mijoc intre nimic si tot. El este infinit de indepartat de ambele extreme; iar fiinta lui nu sta mai aproape de nimicnicia din care este scoasa decat de infinitul in care-i inghitita? (…) Ce himera mai este si acest om? Ce noutate, ce monstru, ce haos, ce ingramadire de contradictii?! Judecator al tuturor lucrurilor, imbecil vierme de pamant; depozitar al adevarului; ingramadire de incertitudine si de eroare; marire si lepadatura a universului. Daca se lauda eu il cobor; de se coboara, il laud si-l contrazic mereu pana ce reuseste sa inteleaga ca este un monstru de neinteles. (…) Pot concepe un om fara maini si fara picioare; l-as concepe si fara cap, daca experienta nu m-ar invata ca omul gandeste cu capul. Deci gandirea este aceea care defineste omul. Nimeni nu-l poate concepe fara ea. (…) Omul este asa de mare, incat maretia lui reiese si din aceea ca el se stie ...
4 comentarii
Citiți mai multe